Prezentare Vatra Dornei

Descriere stațiunii Vatra Dornei

Vatra Dornei este o stațiune situată în nordul Romaniei (Județul Suceava), în inima Carpaților Orientali, la egală distanță față de cele două laturi ale lor (estică și vestică), în cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordică de grupa centrală a acestora. Așezat la confluența Bistritei Aurii cu cel mai însemnat afluent al său din cursul superior, Dorna, la o altitudine de 802-808m și la 110 km sud-vest de municipiul Suceava, orașul are o poziție deosebit de favorabilă față de cele mai importante căi de comunicație.

Vatra Dornei este înconjurată de o serie de munți joși și mijlocii, cu structura cristalină, cu aspect de muncele, alcătuiți din culmi rotunjite care coboară în trepte - în nord-est Barnarelu (1321 m), prelungirea masivului Giumălău; în sud Dealu Negru (1302 m); în nord Runcu (1155 m), partea terminală a Munților Suhardului, situați îin unghiul de confluență a Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului, se ridică spre sud zidul vulcanic al Munților Călimani, spre est munții cristalini ai Bistriței și masivele Giumălău-Rarău, iar spre nord culmile Suhardului, toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului în care este așezat orașul Vatra Dornei. Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 5 gr. C (media lunii iulie 15 gr. C iar media lunii ianuarie -6 gr. C). Cantitatea medie anuală de precipitații trece de 600 mm iar numărul zilelor cu strat de zapadă este de peste 120, fapt foarte important pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Un aspect deosebit de important este prezența izvoarelor minerale, care impun o notă specifică zonei Țării Dornelor. Astfel zăcămintele de ape carbogazoase dau un număr de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitaților Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornișoara, Neagra Sarului și Dragoiasa.

Obiective Turistice

Principalele obiective turistice ale statiunii Vatra Dornei, sunt:

  • Muzeul Etnografic al Bucovinei, amplasat în clădirea primariei;
  • Muzeul Vânatorii și al Știintelor Naturale;
  • Patinoarul din Parcul Vatra Dornei;
  • Catedrala Sfânta Treime (în parcul orașului, cu o arhitectură și o pictură deosebita);
  • Parcul Naţional Călimani şi zona Dornelor constituie un loc extraordinar pentru o gamă largă de activităţi;
  • Parcul staţiunii, declarat rezervaţie dendrologică ale cărei alei urcă din centru staţiunii pe pantele inferioare ale Dealului Negru (1300 m).

Atât pe Dealul Negru cât şi pe Dealul Runc, iubitorii sporturilor de iarnă găsesc bune pârtii şi pante pentru practicarea skiului şi a săniuşului (ski-lift lângă parc).                                                            

În împrejurimi se află mici staţiuni cu izvoare minerale Dorna Cândrenilor (3 Km), Poiana Negri (8 Km), Şaru Dornei (10 Km), Poiana Stampei (15 Km), unde se află şi o interesantă rezervaţie de turbă; comuna Ciocăneşti (22 Km), renumită pentru frumuseţea caselor, împodobite cu ornamente de lemn lucrate cu multă artă şi cu faţadele decorate cu motive geometrice multicolore; Cheia Zugrenilor (20 Km) interesantă rezervaţie geologică şi floristică.

Din Vatra Dornei pleacă trei trasee principale de creastă pe masivele Giumalu - Rarau, Suhard, Calimani, la acestea se adaugă încă aproximativ 15 trasee secundare cu o lungime totală de aproximativ 300 km.

Alpinism, parapantă, rafting: alpinismul se practică în masivul Rarău, zonele optime de zbor cu parapanta se afla în masivele Suhard – vârful Oușorul, platoul Giumălău și Calimani.           

Raftingul se practică în conditii optime pe râurile Bistrița și Dorna, traseele având lungimi cuprinse între 12,5 și 20 de km.

 
Trasee montane parcurse cu snowmobile

Principalele trasee care se pot parcurge cu snowmobilele sunt următoarele:

  • traseul 1:  Partia Telescaun, traseu cu grad mediu de dificultate în lungime de 7,4 km dus – întors și o diferență de nivel de 400 m.
  • traseul 2:  Masivul Calimani, traseu ce are o lungime de 55 km, având punctul de plecare în Neagra Sarului, traseul desfășurâdu-se în proporție de 60% în zona alpină.
  • traseul 3:  Masivul Giumălău, traseu cu grad mediu de dificultate, în lungime de 32 km, cu o diferență de nivel de 823 m, având punctul de plecare Vatra Dornei și punctul terminus Cabana Giumalau(1625 m).

Mânăstirile din Bucovina

În apropierea Stațiunii Vatra Dornei se află o serie de mânăstiri ortodoxe care impresionează atât prin vechimea lor, cât și prin arhitectura lor. Dintre acestea enumeram: Mânăstirea PIATRA TAIETURII, Schitul MESTECANIS, Schitul PODU COSNEI, Mânăstirea de Maici "Acoperamantul Maicii Domnului": (ctitorita de IPS Teodosie Tomiteanul, Arhiepiscopul Tomisului), și desigur la cativa km de Vatra Dornei: PUTNA, SUCEVITA (1581 - 1601), MOLDOVITA (1532), VORONET (1488), HUMOR (1530), etc. , vestitele mânăstiri din Bucovina. Toate aceste mânăstiri sunt monumente unicat ale artei feudale românești, cu picturi murale atât interioare cât și exterioare.

Factori naturali de climă

Numită și "Perla Bucovinei", Vatra Dornei este o stațiune balneo-climaterică, cu un climat subalpin, situată la confluența râurilor Dorna și Bistrița, între munții Călimani, Giumalau, Rarău, Bistritei, Bargau și Suhard, la o altitudine 800 metri.

Statiunea este renumită în Europa, încă de la începutul secolului 19, pentru frumusețea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan, ospitalitatea dornenilor, dar și pentru tratamentul diferitelor boli prin intermediul factorilor naturali de cură:

  • izvoarele cu ape minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice, magneziene, feruginoase, recunoscute în țară și peste hotare prin efectele lor terapeutice;
  • nămolul de turbă din Tinovul Mare - Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofa slab mineralizată, bine descompusă cu conținut mare de coloizi organici și acizi humici;
  • mofete naturale de sondă cu mare puritate și concentratie de CO2;
  • ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;
  • climatoterapia (puritatea aerului, variațiunile moderate ale temperaturii și presiunii atmosferice) generează un climat cu influențe tonifiante asupra sistemului nervos, oferind un excelent mediu de revitalizare și recreere a organismului.

Abundența izvoarelor minerale, frumusetea peisajului, aerul ozonat, climatul submontan simulator, la care se adaugă ospitalitatea dornenilor, au contribuit la afirmarea stațiunii, cunoscută tot mai mult  în țară și peste hotare.

În fiecare an, iși refac aici sănătatea peste 50.000 de oameni, și alte zeci de mii se odihnesc în frumoasa așezare balneclimaterică a nordului carpatic, aflată într-o noua faza de modernizare, de adaptare la cerintele și exigentele balneologiei și turismului modern.

Factorii terapeutici sunt datorați unei clime tonifiante, aerului pur, care este lipsit de praf și de particule alergice și este bogat în aerosoli rășinoși, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, ușor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum și nămolului de turbă. Stațiunea este benefică îndeosebi în  tratamentul bolilor cardiovasculare (după un infarct miocardic, în faza de postconvalescenta, cardiopatie ischemica, insuficiența mitrala și aortica compensată, insuficiența valvulara, hipertensiune arterială, varice, sechele dupa flebita, artiopatii periferice datorate aterosclerozei, nevroza cardiaca, boala lui Raynaud).  Totodată, Vatra Dornei oferă tratament celor suferinzi de boli reumatismale degenerative și diartritice (spondiloze cervicale, dorsale și lombare, artroza, poliartroza, tendinită, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati în stări posttraumatismale (după ce au suferit operații ale mușchilor, oaselor, articulațiilor și s-au vindecat, după entorse, luxații și fracturi), celor acuzănd boli ale sistemului nervos periferic și central (pareze ușoare și sechele minore polionevrotice, sechele tărzii după semipareza și parapareza), boli endocrinologice (tulburări prepubertale la copii hiperreactivi, hipertiroidie benignă și boala lui Basedow în faza incipienta), boli ginecologice (sindrom ovarian menopauzal), boli respiratorii (nevroză respiratorie), tulburări nervoase, metabolice și nutriționale, tulburări digestive și de alt tip.

Profilaxie: Pesoane sănătoase și aparent sanatoase cu factori predispozanti pentru îmbolnăvire, constituționali și din mediul extern. Beneficiază de factorii naturali persoanele cu surmenaj fizic și intelectual, cu tulburări funcționale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate în mediul cu noxe, microtraumatisme, etc. Aceștia reactionează favorabil la aeroterapie, cura de teren și de antrenare, kinetoterapie la sală, hidroterapie cu băi carbogazoase, băi de plante medicinale, electroterapie (magnetodiaflux, ionizări cu calciu și magneziu, ultraviolete) și masaj manual uscat.