Prezentare Amara

DESCRIEREA STAȚIUNII AMARA

Atestată documentar din anul 1880, Amara s-a infiripat ca sat pe o suprafață de circa două hectare. Cei dintâi locuitori ai Amarei au fost ciobanii care au coborât cu oile de prin regiunile muntoase (Fagaraș, Brașov), din zona Buzăului.

Într-o vreme, Amara a fost “moșie călugărească” depinzând de Mânăstirea Slobozia, după cum certifică diverse acte de dănie emise de domnitori. Mocanii veniți cu oile la păsunat erau atrași de vegetația de stepă, dar și de bălțile cu nămol, printre care și lacul Amara, devenit vestit la mijlocul secolului al XIX-lea ca tămăduitor pentru oase, dar și pentru diferite boli de piele.

Profesorul I. Provianu, din Călărași, scria în 1897: “Apa precum și nămolul lacului Amara, deși nu sunt bine cunoscute de medici și prin urmare, nici recomandate și desi nu s-a facut nici o instalație pentru luarea de băi, totuși locuitorii judetului, din propriul lor instinct întrebuințează cu succes apa și nămolul lacului. Suferinzii care fac băi în acest lac închiriază locuințe prin împrejurimi și se bucură de calitațile benefice ale acestor bogății naturale”.

În 1905 s-a ridicat o locuință din bârne pentru efectuarea băilor calde, distrusă apoi în timpul primului război mondial.

Calitatea de stațiune balneoclimaterică a început să o dobândească de prin anul 1955 când în locul caselor de paianță a început să apară complexul balnear cu pavilioane cochete și alte construcții noi, printre care și complexul UGSR, proiectat și început în 1968 și terminat în 1973.

În anul 1965 medicul Ionescu-Calinesti, atras de calitățile curative ale lacului Amara, și-a început activitatea la Policlinica Balneară Amara și primul pacient pe care l-a tratat cu succes a fost soția sa. Ulterior, prin studiile și cercetările sale, a reușit să breveteze o serie de creme, unguente, geluri și șampoane care aveau la bază extract de nămol sapropelic din gama “PELAMAR”, creme recunoscute și fabricate până în anul 1989, după care nu s-au mai fabricat și s-a pierdut tradiția și renumele cremelor pentru rezolvarea afecțiunilor reumatismale și dermatologice.

Complexul hotelier Lebăda este amplasat într-un imens parc natural de 11 ha. în Bărăganul Ialomițean, pe malul lacului terapeutic Amara, la 7 km distanță de municipiul Slobozia, municipiu ce se afla la jumătatea distanței dintre București și Constanța.

Căile de acces în stațiune sunt: curse locale Slobozia-Amara, cu frecvența în medie de 15 minute, de asemenea curse de călatori dinspre și înspre București, Buzău, Constanța, Ploiești, Brașov, precum și curse feroviare, Slobozia fiind un nod de cale ferată important.

În imprejurimi pot fi vizitate următoarele obiective: Catedrala din municipiul Slobozia, Mânăstirea “Sfinții Voievozi” Slobozia, schitul “Sfântul Apostol Andrei” Crasani, biserica din lemn din parcul Muzeul Agriculturii din Slobozia, Casa Memorială Ionel Perlea - Ograda, Muzeul de Etnografie Slobozia, Mânăstirea “Adormirea Maicii Domnului” com. Balaciu.

Principala atractie a statiunii o constituie plaja Complexului Hotelier Lebada special amenajata pe malul Lacului Amara, cu doua terase-bar in aer liber acoperite, un restaurant-bar-discoteca cu o arhitectura moderna si dotari de utima generatie unde turistii isi pot petrece serile si nu numai intr-o ambianta placuta.

De asemenea, in sezonul estival se organizeazã spectacole si festivaluri ("Trofeul Tineretii" - muzica usoara - cu o traditie de 30 de ani, "Festivalul Floare de pe Baragan" - festival international de folclor -) la grãdina de vara din statiune.
In extrasezon in incinta hotelului sunt organizate lunar, pentru turisti, doua spectacole in sala special amenajata si excursii la manastirile din judet.

Tot in sezonul estival, in fiecare an in luna august, in centrul municipiului Slobozia aflat la numai 7km de statiune, sunt organizate Sarbatorile SlobozieiFestivalul Berii si diverse expozitii cu vanzare.

Pentru cei interesati recomandam vanatoarea si pescuitul in zonele de padure si pe lacurile din judet, excursii la Muzeul Agriculturii si la Muzeul Judetean, la Manastirile din judet (Sfintii Voievozi, Crasani, etc.), Casa Memoriala Ionel Perlea din Ograda si altele.